Biserica Sfantul Gheorghe Vechi - Ploiesti - prezentare si imagini

Dupa traditia locala, din marturisirile reprezentantilor acestei parohii facute si diferite intamplari ce se gasesc in arhiva bisericii si dupa notarile din Cartea de Aur a Bisericii reiese ca actuala biserica este al treilea locas de inchinare ridicat pe acest loc.

Cu vremea, acest locas de inchinaciune devenind neincapator, credinciosii au zidit in anul 1830-1932 o noua biserica din caramida, invelita cu sindrila si a fost sfintita in ziua de 27 dec. 1832.

A fost restaurat in intregime intre anii 1939-1942 cu cheltuiala enoriasilor dupa planurile arhitectului Becu Iosif si sub indrumarea Consiliului Monumentelor Istorice. Pictura bisericii refacuta in anul 1875 de zugravul Nae Costescu fiind stricata nu s-a mai pastrat, totul fiind recladit.

Biserica este in forma de cruce, are lungimea de 32 m, inaltimea de 9 metri, la naos 14 m si inaltimea la turla 23 metri. In fata are un pridvor cu 3 arcade trilobate pe stalpi de stejar frumos lucrati, element incoronat de balustrada corului din stejar, cu motive geometrice. Acest perete de impartire impreuna cu tavanul de lemn de sub cor, reprezinta o influenta a arhitecturii populare in arhitectura religioasa a epocii respective.

Naosul marginit lateral de doua abside semicirculare si la rasarit de axida altarului, sustine o turla zvelta cu 12 laturi, interiorul bisericii cu boltirea sa, care pastreaza traditia frumoaselor monumente ale arhitecturii romanesti alaturi de proportiile arhitecturii exterioare, fac din acest lacas de cult un frumos monument de arhitectura al orasului Ploiesti.

Pictura, in tehnica fresca si in stil neobizantin, a fost facuta in anii 1969-1971 de pictorul Nicolae Stoica, prin contributia credinciosilor.
Catapelteazma, ca sculptura, este cea mai frumoasa din acest oras. Lucrat artistic, in stil baroc de "jupan Chircu sapator de lemn" este poleita cu foite de aur, iar icoanele imparatesti si ale hramului sunt imbracate in argint.

Evanghelia, tiparita la Manastirea Neamt, in anul 1845, este legata in catifea rosie cu paftale de metal aurit. Potir din argint, cu sfinti evanghelisti in relief. Un disc tava cu apostoli si profeti din 1845. Racla din lemn, sculptata si poleita, in care au fost aduse in anul 1847 pe timpul unei mari secete, moastele Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges. Doua sfetnice din alama lucrate in anul 1856 de mesterul Iosif din Brasov.

Clopotnita are forma ortogonala cu latura de 2 metri si inaltimea pana la acoperis de 13 metri. Originalitatea acestei "clopotnite-turn" consta in aceasta forma rar intalnita in arhitectura romaneasca la care se adauga decoratia sa exterioara impartita in doua registre orizontale pe un soclu inalt si o impartire pe verticala in panouri, pilastri si profilatii pe influenta neoclasica, cum si forma cupolei de influenta ruseasca.
Este astfel o imbinare de elemente armonios si original prelucrate de catre maestrul Radu in anii 1830-1831. Clopotnita este monument de arhitectura. A fost daramata pe jumatate de cutremurul din 1940 si refacuta in forma ei originala in anul 1957 cu fondul departamentului cultelor de pe langa Consiliul de Ministri si al Parohiei.

TEIUL LUI CARAGIALE: Teiul de langa casa Parohiala are varsta de peste 150 de ani si este monument al naturii. Marele scriitor Ion Luca Caragiale a invatat clasa I-a primara la scoala ce functiona in casa bisericii Sf.Gheorghe Vechi, "unde impreuna cu alti copii, batea toaca si clopotele bisericii si se juca sub acest tei". Acestui tei secular i s-a dat denumirea de Teiul lui Caragiale in anul 1962 cu prilejul omagierii "acestui geniu al satirei in literatura romaneasca".

Sursa informatiei prezentate