Parcul National Retezat - prezentare si imagini

Parcul National Retezat mai este numit si “taramul cu ochi albastri”, este cea mai importanta rezervatie naturala din tara noastra, monument al naturii, recunoscuta pe plan international ca rezervatie a biosferei, cu o suprafata de 20.000 ha, situata in partea de sud-vest a judetului Hunedoara.

In Retezat se afla urmele glaciatiei de odinioara, cu zeci de ghetari, dintre care unii aveau peste 10 km, nenumarate grohotisuri si morene imbracate adesea in paduri pitice de jnepeni.

Parcul a fost infiintat in anul 1935 pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostului domeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Caprele negre erau protejate inca de pe atunci, pentru a fi apoi vanate, motiv pentru care de la inceputul veacului trecut fusesera stabilite zone in care pasunatul era interzis.

Parcul are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Odata cu constituirea Parcului National Retezat s-a urmarit protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic faunistic, hidrologic, geologic, paleotologic, speologic, pedologic si peisagistic.

Incepand din anul 1999, parcul are administratie proprie, din 2004 a devenit membru al Fundatiei Pan Parks iar din 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reteaua ecologica europeana Natura 2000, in vederea conservarii habitatelor naturale si a speciilor de plante si animale salbatice de interes comunitar.

In 1974 s-a inceput construirea barajului de la Gura Apei (situat la marginea vestica a Parcului). Debitul Raului Mare nu era insa suficient pentru a umple acumularea ce se dorea a fi facuta prin ridicarea unui baraj de arocamente pentru a carui constructie s-a folosit un volum de piatra de trei ori mai mare decat in cazul Piramidei lui Keops. Asa s-a decis saparea unui tunel de aductiune de la Rausor lung de 23 de kilometri. Spre ambele capete ale tunelului exista acum drumuri asfaltate, drumuri care au incurajat aparitia de cabane inca din anii ’80.

Administratia Parcului National Retezat doreste sa pastreze mediul acesta natural si sa combata orice tentativa de mecanizare a turismului in Retezat. Asadar nu exista nici telecabina si nici telescaun, parcul ramand un loc pentru excursiile facute cu pasul.

Parcul National Retezat cuprinde doua zone, prima zona are un caracter stiintific fiind interzisa orice exploatare precum pasunat, vanat, pescuit, culegerea fructelor, turism camping. Accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii. A doua zona este mai putin rigurosa intrucat pasunatul este permis 2 luni pe an.

Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea.

De atunci si pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un conifer din specia pinilor.

Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.

Pisicile salbatice fac si ele parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul miilor.

Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40% dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.

Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura si Zanoaga. Taul Portii, Taul Agatat, Florica, Viorica, Ana si Lia se insira pe versantul sudic al Judelui, iar „caldarea“ formata intre Judele si Peleaga este dominata de Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare). Cel mai adanc lac glaciar este insa Zanoaga, 29 de metri; aici se inregistreaza si cel mai mare volum de apa, aproape 700.000 de metri cubi.

Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente in caldari, pe trepte de versanti, in complexe sau izolate si concentrarea lor intr-un singur masiv muntos atrage an de an nu numai admiratia turistilor, ci si atentia oamenilor de stiinta.

Lacurile si raurile sunt populate de pastravi iar in arealele calcaroase isi face simtita prezenta vipera.

30% dintre turistii care vin anual in Retezat sunt straini. Strainii spun ca vin in Retezat pentru doua lucruri importante: frumusetea peisajelor si „salbaticia“ zonei. Retezatul atrage ca un magnet pentru ca este impunator, spectaculos si primitor.

Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii. Demersul apartine Fundatiei New 7 Wonders, acelasi organism care a reusit, cu doi ani in urma, dupa o campanie similara, sa stabileasca cele 7 minuni ale lumii contemporane (obiective create de om).

Accesul in Parcul National Retezat este accesibil din doua directii: Depresiunea Hategului si Valea Jiului. In Depresiunea Hategului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 sau dinspre Caransebes, pe DN68. In Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66, sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66.

Din Hateg si Petrosani exista mai multe cai de acces in masiv. Transportul in comun este asigurat de firme private locale in zona Petrosani – Lupeni – Uricani – Campu lui Neag.

Sursa informatiei prezentate