Biserica Sfântul Nicolae din Densus - prezentare si imagini

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, judeţul Hunedoara, este una dintre cele mai vechi şi cele mai enigmatice biserici de rit bizantin din România. Este printre puţinele biserici în care serviciul liturghic s-a desfăşurat fără întrerupere de-a lungul secolelor ce au trecut de la construcţia ei. De asemenea este cea mai veche biserică din România în care incă se mai ţin slujbe.

Data construcţiei nu a fost cu certitudine stabilită, existând mai multe ipoteze, chiar controverse, insă cea mai vehiculată perioada este secolul 13. Cert este că biserica a suferit foarte multe modificări pe parcursul anilor, fiind foarte dificil de estimat ce modificări a suferit şi când anume.

Părerea unanimă în rândul specialiştilor este că biserica din Densuş a fost construită pe ruinele unei construcţii din antichitate (perioada romană). Unii spun că pe locul ei ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus - ucis de daci, alţii susţin că ar fi fost un templu roman dedicat zeului Marte. Acest lucru pare a fi dovedit de către orientarea altarului, mai aproape de direcţia sud decât de est. Forma acoperişului de porumbel şi elementele de decor (lei de piatră) trădează origini păgâne de asemenea.

După ce românii transilvăneni s-au unit cu biserica de la Roma, lăcaşul de cult a devenit biserică de rit greco-catolic insă odată cu venirea comuniştilor după cel de-al doilea război mondial Biserica Greco-Catolică a fost desfiinţată iar biserica de la Densuş a revenit la Biserica Ortodoxă.

Biserica are o lungime de 30 de metri, latimea de 8 metri, inaltimea de 18 metri si un spatiu interior de 15 metri patrati. Zidurile au fost construite din caramizi cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, blocuri, marmura, coloane si statui luate din Ulpia Traiana. Pronaosul, in forma de L, este descoperit, strajuit de patru stalpi grosi, imbracati in pietre funerare. De asemenea, Masa Altarului este realizata tot dintr-o piatra funerara de pe care au fost sterse literele. Deasupra se afla doi lei care stau cu spatele unul la altul. Naosul este strapuns de un turn in jurul caruia se afla un spatiu ingust acoperit cu o bolta de sprijin iar la est se afla o absida semicirculara.

Acoperisul este realizat din placi de piatra. Pictura murala din interior, pe un fond albastru ultramarin, a fost data in secolul al XV-lea iar mesterul care a realizat-o si-a lasat o semnatura simpla: Stefan. Pe unul dintre stalpi este reprezentat Pruncul Isus, imbracat in costul popular romanesc, tinut in brate de Fecioara Maria. Din pacate, multe picturi au fost distruse de reformisti in perioada Evului Mediu.

Specialistii spun ca Biserica din Densus ar putea fi o copie a Bisericii San-Nicoara din Curtea de Arges, din care s-au mai pastrat doar niste ruine.
Coincidenta ar fi si faptul ca are acelasi hram, Sf. Nicolae, ca si biserica argeseana.

Un moment crucial in istoria acestei biserici s-a petrecut la mijlocul secolului al XIX-lea. La un moment dat localnicii au vrut s-o darame pentru a construi alta mai mare. In cele din urma a fost salvata de autoritatile de la Budapesta care au considerat-o un monument si au interzis demolarea.

In perioada dinainte de 1989, imaginea Bisericii din Densus se afla pe unul dintre cele mai raspandite timbre postale, cel cu valoarea de 40 de bani.

In urma cu cativa ani, cu sprijinul ambasadorului SUA la Bucuresti, Michael Guest, Biserica a primit o donatie de 20.000 de dolari din partea statului american, bani care au fost folositi la refacerea unei mari parti din pictura.

Pentru a ajunge la Biserica din Densus se merge cu masina in afara orasului Hateg circa 10 kilometri, iar in centrul satului Totesti se vireaza dreapta. Posibilitati de cazare exista doar in Hateg sau la Sarmisegetusa.

Sursa informatiei prezentate