Canionul Mrtvica, Muntenegru

Canionul Mrtvica - prezentare si imagini

Canionul Mrtvica se află în partea centrală a Muntenegrului, între masivele Maganik și Moračke Planine, într-o zonă muntoasă aflată la sud de Kolašin. Râul Mrtvica coboară din apropierea satului Velje Duboko, traversează un culoar calcaros îngust și se varsă în Morača lângă Međuriječje, localitate situată pe șoseaua principală dintre Podgorica și Kolašin. De aici începe traseul urmat de majoritatea celor care intră în canion.

La început, poteca traversează terenuri cultivate, livezi și mici grupuri de case, după care coboară spre râu și ajunge la podul vechi din piatră. Construcția este asociată cu principele Danilo și cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când drumurile dintre satele din vale erau folosite pentru deplasarea oamenilor, animalelor și mărfurilor. Podul are o singură arcadă și trece peste un sector în care apa curge printre blocuri mari de calcar.

Mai departe, traseul intră în pădure și se apropie treptat de pereții canionului, urmând când malul râului, când terenul aflat la câteva zeci de metri deasupra lui. Vegetația este densă în multe sectoare, iar umbra păstrează umezeala pe rădăcini și pietre chiar și în zilele călduroase. Poteca nu are peste tot aceeași lățime; apar urcări scurte, porțiuni cu grohotiș și treceri în care trebuie păstrată distanța față de margine.

Unul dintre punctele cunoscute poartă numele Vrata Želja, tradus prin Poarta Dorințelor. Este o deschidere naturală între stânci, deasupra unui bazin cu apă limpede, în jurul căreia s-a format o tradiție locală legată de îndeplinirea unei dorințe. Locul poate fi observat din potecă, însă coborârea către apă nu este simplă în toate perioadele, deoarece nivelul râului și umezeala de pe stânci schimbă condițiile de acces.

Mrtvičke Grede este sectorul care cere cea mai multă atenție. Poteca a fost tăiată în peretele de calcar și înaintează pe o platformă îngustă, cu stânca pe o parte și panta abruptă spre râu pe cealaltă. Traseul a fost amenajat în secolul al XX-lea pentru a lega satul izolat Velje Duboko de valea Moračei, înainte ca accesul rutier modern să ofere alte variante de deplasare. În această parte nu există balustrade continue, iar întâlnirea cu persoane care vin din sens opus poate obliga drumeții să se oprească într-un loc mai larg.

Organizația turistică din Kolašin descrie o rută de 6,6 kilometri între Međuriječje și locul numit Plaža, situat la aproximativ 586 de metri altitudine, cu un timp orientativ de două ore pentru un singur sens. În practică, cei care revin la punctul de plecare pe același drum pot parcurge între 13 și 15 kilometri, iar opririle, terenul umed și deplasarea prin sectoarele înguste pot ridica durata totală la cinci sau șase ore. Există și variante mai lungi spre Velje Duboko, dar acestea cer o planificare mai atentă și, în unele cazuri, transport la capătul opus.

Primăvara aduce un debit mai ridicat, vegetație proaspătă și temperaturi moderate, însă ploile pot face poteca alunecoasă. Vara, traseul este mai uscat, dar căldura se simte în sectoarele deschise de la început și de la final, motiv pentru care sunt necesare suficientă apă și protecție solară. Toamna poate fi potrivită pentru mers, atât timp cât prognoza nu anunță ploi puternice.

Accesul principal se face din Međuriječje, unde mașinile sunt lăsate în spațiile disponibile lângă case sau la marginea drumurilor locale. Nu există o parcare mare, un centru pentru vizitatori ori servicii permanente în interiorul canionului, iar semnalul telefonului poate lipsi în porțiunile adânci. Bocancii cu talpă aderentă, o hartă salvată offline și plecarea suficient de devreme sunt necesare pentru traseul complet.

Sursa informatiei prezentate