Cetatea Visegrád - prezentare si imagini

Cetatea Visegrád se află pe un deal înalt de 328 de metri, deasupra orașului Visegrád și a Cotului Dunării. Fortificația face parte dintr-un sistem medieval care includea Cetatea de Sus, Cetatea de Jos și un bastion aflat aproape de fluviu. Pantele abrupte ofereau apărare naturală, iar poziția permitea supravegherea circulației pe Dunăre și a drumurilor din jur. Cetatea de Sus este partea cunoscută astăzi sub numele de Cetatea Visegrád.

Construcția a început după invazia mongolă din 1241–1242. Regele Béla al IV-lea și regina Maria Laskarina au susținut ridicarea unui nou sistem de apărare în apropierea unei fortificații mai vechi. Prima incintă avea un plan triunghiular și turnuri amplasate în punctele principale. Zidurile au fost realizate din piatră și adaptate formei dealului. Cetatea trebuia să apere zona și să ofere un loc sigur familiei regale în timpul unor atacuri.

În secolul al XIV-lea, Visegrád a devenit unul dintre centrele politice ale Regatului Ungariei. Regele Carol I a mutat aici curtea regală și a extins cetatea cu noi ziduri și clădiri. În 1335, el a organizat la Visegrád o întâlnire cu regele Ioan al Boemiei și cu regele Cazimir al III-lea al Poloniei. Discuțiile au urmărit rezolvarea unor conflicte și dezvoltarea legăturilor comerciale dintre cele trei regate. Expozițiile actuale prezintă acest eveniment prin personaje și obiecte reconstituite.

Cetatea a fost extinsă din nou în timpul regelui Sigismund de Luxemburg. Au fost construite ziduri suplimentare, spații de locuit și încăperi folosite de curtea regală. În mai multe perioade, aici au fost păstrate Coroana Sfântului Ștefan și celelalte însemne ale încoronării. În 1440, coroana a fost luată din cetate la ordinul reginei Elisabeta de Luxemburg, care dorea încoronarea fiului său, Ladislau al V-lea. Cetatea a fost modificată și în timpul regelui Matia Corvin.

Armata otomană a cucerit Visegrád în 1544. Controlul asupra cetății s-a schimbat de mai multe ori în timpul luptelor dintre otomani și habsburgi. Zidurile și clădirile au fost grav afectate, iar după recucerirea definitivă a regiunii, la sfârșitul secolului al XVII-lea, cetatea nu a mai fost folosită ca reședință regală. O parte din piatră a fost luată pentru alte construcții, iar ruinele au rămas nefolosite pentru o perioadă lungă. Cercetările și lucrările de refacere au început în epoca modernă.

Cetatea păstrează astăzi mai multe incinte, turnuri, curți și sectoare de zid. Expozițiile prezintă istoria fortificației, arme medievale, obiecte legate de vânătoare și copii ale coroanei și însemnelor regale. Un muzeu cu figuri prezintă întâlnirea regilor din 1335. De pe terase se observă Dunărea, orașul Visegrád, localitatea Nagymaros și dealurile din jur. Ansamblul arată rolul militar și regal pe care Visegrád l-a avut în Ungaria medievală.


Foto 1: Visegrad danube.jpg — Autor: Andre Engels; Licență: CC BY 2.5.


Foto 2: Fellegvár (7612. számú műemlék) 6.jpg — Autor: Szvitek Péter; Licență: CC BY 2.5 hu.


Foto 3: Courtyard of the Citadel in Visegrád 2012-03-21.jpg — Autor: Szilas; Licență: Public domain.


Foto 4: Detail of the Visegrad Citadel 2012-03-21.jpg — Autor: Szilas; Licență: Public domain.


Foto 5: The Danube from the Visegrad Citadel 2012-03-21.jpg — Autor: Szilas; Licență: Public domain.


Sursa informatiei prezentate