Fortăreața Sinop, Marea Neagra Turcia

Fortăreața Sinop - prezentare si imagini

Fortăreața Sinop se află în centrul actualului oraș, într-o zonă apropiată de port și de istmul care leagă peninsula Sinop de restul uscatului. Aici au existat construcții defensive încă din Antichitate, întrucât portul și poziția geografică făceau orașul important pentru navigația din Marea Neagră. Coloniștii greci din Milet au dezvoltat vechiul Sinope, iar fortificațiile au fost ulterior reparate sau extinse în perioadele Regatului Pontului, romană și bizantină. O parte din materialele antice a ajuns în zidurile construite mai târziu, unde se pot recunoaște blocuri fasonate și fragmente arhitecturale reutilizate.

Anul 1214 a schimbat considerabil organizarea cetății, după ce sultanul selgiucid Izzeddin Keykavus I a cucerit Sinop. Noii conducători aveau nevoie de un port sigur la Marea Neagră și au început rapid lucrări de fortificare, reparând sectoare existente și construind altele noi. Cetatea interioară a fost amenajată în această perioadă prin ridicarea unor ziduri care separau o parte a orașului fortificat, iar aici a funcționat și un șantier naval. Pe ziduri au fost montate inscripții în limba arabă care menționează sultanul și comandanții implicați în lucrări, astfel că unele etape ale construcției pot fi legate de persoane și date precise.

Zidurile păstrate nu au toate aceeași grosime sau aceeași tehnică de construcție, deoarece au fost reparate de administrații diferite. Turnurile și bastioanele aveau rolul de a apăra punctele prin care se putea ajunge mai ușor spre oraș, iar cetatea interioară oferea o zonă separată în cazul unui atac. Sinop a continuat să fie folosit ca port militar și comercial în perioada Candarizilor și apoi sub otomani, iar negustorii genovezi și venețieni au avut interese comerciale aici în Evul Mediu. Poziția față de Crimeea făcea portul util pentru schimburile dintre Anatolia și nordul Mării Negre.

O parte din istoria fortificației este legată de închisoarea amenajată între zidurile cetății interioare. Documentele indică folosirea unor spații ca temniță încă din secolul al XVI-lea, iar în 1887 a fost construită o clădire penitenciară propriu-zisă, din piatră, cu mai multe corpuri și curți interioare. Aici au fost închiși, în diferite perioade, scriitori, jurnaliști și opozanți politici, printre care Sabahattin Ali. Închisoarea a funcționat până în 1997 și este astăzi muzeu, astfel încât partea militară și cea penitenciară pot fi analizate în același ansamblu.

Fortăreața este interesantă tocmai prin aceste detalii care se găsesc la distanțe mici unele de altele. Pe ziduri pot fi observate materiale antice refolosite, inscripții selgiucide, turnuri reparate în epoci diferite și sectoarele cetății interioare, iar în apropiere se află clădirile fostei închisori. Unele porțiuni ale zidurilor au încă o înălțime considerabilă, ceea ce permite evaluarea dimensiunilor sistemului defensiv fără a depinde de reconstrucții complete. Legătura cu portul este la fel de ușor de observat, deoarece fortificațiile se află chiar în vechiul nucleu al orașului.

În 1853, în timpul Războiului Crimeii, portul Sinop a fost locul unei confruntări navale în care flota rusă a distrus o mare parte din escadra otomană aflată aici. Orașul și instalațiile portuare au fost afectate, iar importanța militară a Sinopului a scăzut în deceniile următoare. Fortăreața nu reprezintă, prin urmare, vestigiul unei singure epoci: zidurile antice, intervențiile selgiucide, modificările otomane și fosta închisoare aparțin unor perioade foarte diferite, toate concentrate în zona centrală a orașului.

Sursa informatiei prezentate