Mănăstirea Cetinje, Muntenegru

Mănăstirea Cetinje - prezentare si imagini

Mănăstirea Cetinje se află aproape de centrul vechii capitale regale, la baza dealului Orlov Krš și lângă locul în care au fost construite primele clădiri importante ale orașului. Ansamblul actual ocupă terenul fostei curți a lui Ivan Crnojević, conducătorul Zetei care s-a stabilit la Cetinje în a doua jumătate a secolului al XV-lea, după ce presiunea otomană îl obligase să părăsească alte reședințe din regiune. Mănăstirea funcționează și astăzi, iar curtea sa nu trebuie privită ca un muzeu obișnuit, deoarece aici locuiesc călugări și se țin slujbe în fiecare zi.

Ivan Crnojević a întemeiat prima mănăstire din Cetinje în jurul anului 1484, pe locul cunoscut astăzi sub numele de Ćipur, unde se găsește Biserica Curții. Complexul era închinat Nașterii Maicii Domnului și a devenit sediul mitropolitului Zetei, în jurul său formându-se treptat noua așezare. Tipografia familiei Crnojević, activă la sfârșitul secolului al XV-lea, a fost legată de această perioadă, când au apărut unele dintre primele cărți tipărite cu alfabet chirilic din sud-estul Europei.

Vechea mănăstire a fost distrusă în 1692, în timpul luptelor dintre venețieni și otomani, iar o parte din ziduri a dispărut în urma unei explozii. Mitropolitul Danilo Petrović-Njegoš a început reconstruirea între 1701 și 1704, însă a ales un amplasament puțin diferit, pe terenul unde se afla odinioară curtea lui Ivan Crnojević. Pietre și elemente recuperate din ruinele de la Ćipur au fost refolosite, ceea ce leagă material cele două etape ale ansamblului.

Clădirile au fost atacate și reparate de mai multe ori în secolele următoare. În 1785, trupele conduse de Mahmud Pașa Bușatli au devastat Cetinje și au avariat mănăstirea, după care comunitatea monahală a refăcut biserica și spațiile de locuit. Alte intervenții au avut loc în secolele al XIX-lea și al XX-lea, iar forma actuală datează în mare parte din lucrările încheiate în jurul anului 1927. Din cauza acestor modificări, complexul nu păstrează integral planul de la începutul secolului al XVIII-lea, deși mai multe ziduri și componente vechi au rămas integrate în construcțiile ulterioare.

Biserica principală are hramul Nașterea Maicii Domnului și este construită din blocuri de piatră deschisă la culoare. În jurul ei se află chiliile, încăperi administrative, galerii cu arcade și turnul-clopotniță, toate așezate pe un teren care urcă spre versant. Curtea este mică, iar traseul vizitatorilor trece prin apropierea spațiilor folosite de călugări, motiv pentru care unele sectoare nu sunt deschise publicului.

În biserică se păstrează moaștele Sfântului Petru de Cetinje, mitropolit și conducător al Muntenegrului între 1784 și 1830, canonizat de Biserica Ortodoxă. Tradiția religioasă atribuie mănăstirii și mâna dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul, precum și un fragment din lemnul venerat drept Sfânta Cruce. Relicvele au trecut prin mai multe țări și colecții înainte de a ajunge la Cetinje, iar expunerea lor depinde de calendarul religios și de hotărârile mănăstirii; prin urmare, o vizită obișnuită nu garantează că toate vor putea fi văzute.

Biblioteca mănăstirii cuprinde manuscrise chirilice, cărți liturgice vechi și volume tipărite în primele secole ale culturii scrise locale. Colecția s-a format de-a lungul mai multor generații, iar o parte dintre cărți a supraviețuit incendiilor, atacurilor și mutărilor repetate. Accesul în bibliotecă și în tezaur nu face parte, în mod normal, din circuitul liber al vizitatorilor.

Intrarea în curte este de regulă gratuită, însă accesul poate fi limitat în timpul slujbelor, ceremoniilor sau vizitelor religioase importante. Hainele trebuie să acopere umerii și genunchii, telefoanele trebuie folosite discret, iar fotografierea în biserică poate fi interzisă chiar dacă este permisă în exterior. Mănăstirea se află aproape de Biserica de la Ćipur, Muzeul Regelui Nikola și Biljarda, astfel că toate pot fi parcurse pe jos în cadrul aceleiași vizite prin centrul istoric al orașului Cetinje.

Sursa informatiei prezentate