Mănăstirea Reževići, Sveti Stefan

Mănăstirea Reževići - prezentare si imagini

Mănăstirea Reževići se află în localitatea Katun Reževići, lângă șoseaua de coastă dintre Sveti Stefan și Petrovac. Complexul este construit pe un teren aproape plat, la baza muntelui Voštanica. Din curtea din față se vede coasta Adriaticii. Intrarea se face printr-o poartă din piatră, iar bisericile și clădirile mănăstirii sunt grupate în jurul unei curți pavate.

Numele vine de la Reževići, unul dintre vechile clanuri ale comunității Paštrovići. Membrii acestei comunități locuiau în satele de pe litoral și aveau propriile reguli, adunări și conducători. Mănăstirea era folosită pentru slujbe, dar și pentru întâlniri în care se discutau problemele locale. În apropiere exista cândva un stâlp de piatră cu un vas în care locuitorii lăsau vin pentru călători. Obiceiul a continuat până în secolul al XIX-lea.

Ansamblul are două biserici întregi și ruinele unei a treia. Cea mai veche este Biserica Adormirii Maicii Domnului. Tradiția locală spune că Stefan Prvovenčani, primul rege încoronat al Serbiei, ar fi poruncit construirea ei în 1226. Informația nu este confirmată prin documente din acea perioadă. Prima mențiune scrisă sigură despre mănăstire apare în secolul al XV-lea.

Biserica Adormirii Maicii Domnului este mică și are o singură navă. În interior s-au păstrat fresce de la începutul secolului al XVII-lea și fragmente pictate în secolul al XVIII-lea. Unele lucrări sunt puse în legătură cu pictorul Strahinja din Budimlje. Scenele îi înfățișează pe Hristos, Maica Domnului, sfinți și episoade din Vechiul și Noul Testament. Iconostasul a fost realizat în 1833 de Aleksije Lazović.

A doua biserică păstrată este închinată Sfintei Treimi. Sursele locale plasează începutul construcției în jurul anului 1770, însă lucrările și amenajările au continuat în secolul al XIX-lea. Fațada este construită din blocuri de piatră și are o rozetă mare deasupra intrării. Turnul-clopotniță, înalt de aproximativ 20 de metri, a fost adăugat în secolul al XIX-lea. Iconostasul a fost pictat de Marko Gregović, artist originar din Petrovac, spre sfârșitul aceluiași secol.

Între cele două biserici se află ruinele Bisericii Sfântul Ștefan. Tradiția o leagă de împăratul Stefan Dušan și de anul 1351. Din clădire au rămas fragmente de zid și urme de frescă. Biserica a fost distrusă în timpul atacurilor care au afectat mănăstirea în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Unele pietre au fost refolosite la reparațiile ulterioare.

Reževići a trecut prin mai multe perioade grele. Pirații din Ulcinj au atacat complexul, iar trupele lui Mahmud Pașa Bușatli l-au devastat în 1785. Forțele franceze au intrat aici în 1812. Preotul Dimitrije Perazić a strâns apoi bani pentru refacerea clădirilor, inclusiv din Rusia. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele italiene au incendiat o parte dintre construcții. Cutremurul din 1979 a avariat din nou bisericile și chiliile, urmate de alte lucrări de consolidare.

În curte se află un cimitir vechi, care nu mai este folosit din prima parte a secolului al XX-lea. Clădirile lungi din piatră adăpostesc chilii, spații pentru oaspeți, sala de mese și biblioteca. Colecția mănăstirii cuprinde icoane, cărți și obiecte liturgice. Printre piesele menționate se află o icoană a Maicii Domnului din 1693, o Evanghelie din 1835 și o cruce mare din 1850.

Mănăstirea este activă, iar vizitatorii trebuie să respecte regulile unui lăcaș religios. Îmbrăcămintea trebuie să acopere umerii și genunchii. Fotografierea poate fi interzisă în anumite încăperi. Parcarea se află aproape de intrare, lângă drumul principal. Din Petrovac, distanța este de aproximativ patru kilometri.

Sursa informatiei prezentate