Orașul vechi Ulcinj, Muntenegru

Orașul vechi Ulcinj - prezentare si imagini

Orașul vechi Ulcinj se află pe o peninsulă stâncoasă din partea sudică a litoralului muntenegrean. Marea înconjoară promontoriul pe trei laturi. În partea estică se găsesc portul și Plaja Mică, numită local Mala Plaža. Cartierul fortificat este locuit și în prezent. Printre case funcționează restaurante, pensiuni, galerii și mici spații comerciale.

Așezarea are o istorie de aproximativ două milenii și jumătate. Cele mai vechi fragmente de zid sunt legate de perioada ilirică și de contactele cu lumea greacă. Orașul antic era cunoscut sub numele de Olcinium. Romanii au controlat apoi zona, iar în Evul Mediu cetatea a fost administrată de bizantini, conducători din Duklja și Zeta, familia Balšić și alte puteri regionale.

Fortificațiile au fost refăcute de mai multe ori. Atacurile, cutremurele și schimbarea armelor au impus reparații repetate. Traseul zidurilor urmează forma promontoriului, iar diferențele de nivel au împărțit orașul în sectoare legate prin scări și străzi înguste. În trecut existau două intrări principale: poarta de jos, orientată spre mare, și poarta de sus, folosită pentru accesul dinspre uscat.

Venețienii au controlat Ulcinjul în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Din acea perioadă provin mai multe modificări ale zidurilor și clădirilor administrative. Palatul Venețian, aflat în partea superioară, este legat de reședința conducătorului trimis de Republica Veneția. Clădirea a fost folosită și de administrațiile următoare. Astăzi, o parte a acesteia funcționează ca spațiu de cazare.

Imperiul Otoman a cucerit orașul în 1571. În lunile și secolele următoare au fost ridicate sau modificate moschei, locuințe, băi și clădiri administrative. Unele biserici au primit o altă întrebuințare. Clădirea în care funcționează acum Muzeul Arheologic a fost construită ca biserică în 1510 și transformată în moschee după ocuparea otomană. Colecția cuprinde ceramică, monede, obiecte din sticlă, costume, bijuterii și alte piese găsite în Ulcinj și în împrejurimi.

Lângă muzeu se află Turnul Balšić. Numele îl leagă de familia care a condus o parte a regiunii Zeta la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Otomanii au adăugat ulterior nivelul superior. Clădirea are un plan masiv și ferestre orientate spre mare. În prezent este folosită pentru expoziții, seri literare și alte manifestări.

Piața din fața fostei biserici-moschei a fost centrul comercial al cetății. Ulcinj a devenit un port cunoscut pentru marinari și corsari, mai ales în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Prizonierii capturați pe mare erau aduși uneori în oraș și vânduți în această piață. În jurul ei se păstrează arcade și încăperi care fac acum parte din complexul muzeal.

Casele sunt construite foarte aproape unele de altele. Multe au două sau trei etaje, ziduri groase, acoperișuri din țiglă și curți mici. Fațadele includ ferestre și balcoane adăugate în perioade diferite. Unele clădiri au detalii renascentiste sau baroce, iar altele păstrează planuri și elemente folosite în timpul administrației otomane. Cutremurele și lucrările moderne au schimbat o parte din construcții.

Orașul vechi a fost declarat bun cultural de importanță națională în 1961. Suprafața protejată menționată în documentația UNESCO este de aproximativ 29 de hectare și cuprinde fortificațiile, țesutul urban și zona din jurul promontoriului. Ulcinj se află pe lista indicativă UNESCO, etapă care precedă o posibilă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial.

Accesul se face pe jos, prin poarta de sus sau dinspre port și Plaja Mică. Mașinile nu pot circula pe majoritatea străzilor din interior. Pavajul este neregulat, iar scările pot fi alunecoase după ploaie. Parcurile auto se află în afara zidurilor și în apropierea portului. Pentru o plimbare prin străzi și o oprire la muzeu sunt necesare, de regulă, una sau două ore.

Sursa informatiei prezentate