Palatul Independenței din Ho Chi Minh City, Vietnam

Palatul Independenței din Ho Chi Minh City - prezentare si imagini

Palatul Independenței se află în centrul orașului Ho Chi Minh, pe strada Nam Kỳ Khởi Nghĩa, într-o incintă delimitată de bulevarde și grădini. Pe acest amplasament a fost construit începând din 1868 Palatul Norodom, destinat guvernatorului coloniei Cochinchina și finalizat în 1871. Clădirea colonială a fost avariată grav în februarie 1962, când două avioane ale forțelor aeriene sud-vietnameze au bombardat una dintre aripi, iar autoritățile au decis demolarea și înlocuirea ei.

Noul palat a fost proiectat de Ngô Viết Thụ, arhitect vietnamez format în Franța, iar lucrările au început la 1 iulie 1962. Construcția a fost încheiată în 1966 și inaugurată la 31 octombrie, după moartea președintelui Ngô Đình Diệm, cel care comandase proiectul. Ulterior, clădirea a devenit reședința și sediul de lucru al președintelui Nguyễn Văn Thiệu, care a folosit-o până în aprilie 1975.

Edificiul are un plan dreptunghiular, patru niveluri principale, o terasă superioară și două subsoluri, iar fațada este acoperită cu panouri verticale din beton care limitează lumina directă și formează motive inspirate din elemente decorative asiatice. În fața intrării se află un gazon larg și o fântână circulară, în timp ce curțile laterale includ arbori, alei și zone tehnice. Organizarea interioară separă sălile de protocol, spațiile administrative, apartamentele private și instalațiile militare.

Parterul și primul etaj cuprind sala cabinetului, săli pentru recepții, spații diplomatice, birouri și încăperi destinate ceremoniilor oficiale. Etajele superioare includ camere de locuit, bibliotecă, salon, cinematograf și terase. Pe acoperiș se află o platformă pentru elicoptere, iar în subsol există un buncăr cu coridoare, hărți, echipamente de comunicații și camere folosite pentru coordonarea operațiunilor militare. O mare parte din mobilier, telefoane, aparatură și decorații a fost păstrată în configurația anului 1975.

La 30 aprilie 1975, tancurile forțelor nord-vietnameze au trecut prin porțile palatului, iar conducerea Vietnamului de Sud a capitulat în interiorul clădirii. Evenimentul a marcat sfârșitul războiului și a fost urmat de redenumirea edificiului drept Sala Reunificării.

Interesul pentru palat este legat de arhitectura modernistă din anii 1960, de încăperile păstrate cu mobilierul original și de posibilitatea de a compara spațiile ceremoniale cu buncărul militar. Clădirea funcționează ca monument istoric, muzeu și loc pentru anumite reuniuni oficiale.

Sursa informatiei prezentate