Parcul Național Durmitor, Muntenegru

Parcul Național Durmitor - prezentare si imagini

Parcul Național Durmitor ocupă o parte întinsă din nord-vestul Muntenegrului, în jurul masivului Durmitor și al localității Žabljak, care este principalul punct de acces pentru cei veniți cu mașina sau autobuzul. Teritoriul protejat, cu o suprafață de 32.519 hectare, se întinde în comunele Žabljak, Šavnik, Plužine, Pljevlja și Mojkovac, cuprinzând munți calcaroși, platouri locuite sezonier, păduri de conifere și foioase, lacuri glaciare și sectoare adânci de canion. Parcul a fost înființat în 1952, iar UNESCO l-a înscris în Patrimoniul Mondial în 1980, recunoscând formațiunile glaciare, canionul râului Tara și diversitatea naturală a regiunii.

Durmitor face parte din Alpii Dinarici și are un relief format în principal din calcar, modelat de ghețari, apă și variațiile mari de temperatură. În limitele parcului se găsesc 48 de vârfuri care trec de 2.000 de metri, între care Bobotov Kuk, Bezimeni Vrh, Planinica, Savin Kuk și Prutaš. Bobotov Kuk, cu aproximativ 2.523 de metri, este cel mai înalt punct al masivului și poate fi atins pe mai multe trasee, însă ascensiunea include porțiuni lungi, teren stâncos și sectoare expuse, unde orientarea devine dificilă pe ceață.

Ghețarii care acopereau muntele au lăsat în urmă 18 lacuri, cunoscute local sub denumirea de „ochi de munte”. Crno Jezero, numit în română Lacul Negru, se află la aproximativ trei kilometri de centrul localității Žabljak și este alcătuit din două bazine unite atunci când nivelul apei crește. O potecă amenajată înconjoară lacul prin pădure, iar de pe mal se văd versanții muntelui Međed; traseul nu este greu în condiții bune, deși rădăcinile, noroiul și zăpada rămasă pot încetini mersul în afara verii.

Alte lacuri, printre care Zminje, Barno, Vražje, Riblje și Sušičko, se află la distanțe diferite de drumurile principale, iar unele pot seca parțial sau complet în perioadele fără precipitații. Zminje Jezero se atinge printr-o plimbare prin pădure pornind din zona Lacului Negru, în timp ce Vražje și Riblje se găsesc pe platoul din sud-estul masivului, aproape de șosele locale și de necropolele medievale cu stećci.

Canionul râului Tara formează limita și una dintre componentele principale ale parcului, cu pereți împăduriți și sectoare în care diferența dintre râu și marginea platoului depășește 1.000 de metri. Belvederea Ćurevac, accesibilă din apropierea localității Žabljak printr-un drum și apoi pe o potecă, permite observarea unei porțiuni largi a canionului. Coborârea până la râu nu se face din acest punct, iar apropierea de margine cere atenție, deoarece terenul este stâncos și nu există balustrade pe întregul traseu. UNESCO descrie canionul Tara drept zona cu cele mai adânci chei din Europa.

În partea vestică, canionul Sušica separă Durmitorul de masivul Piva și poate fi traversat pe șoseaua panoramică Durmitor Ring. Circuitul pornește de obicei din Žabljak, trece prin Mala Crna Gora, Nedajno, Trsa și Pišće, apoi revine spre oraș după o succesiune de serpentine, pasuri și sate montane. Drumul este asfaltat, dar foarte îngust în multe locuri, iar întâlnirea cu alte vehicule poate obliga unul dintre șoferi să meargă înapoi până la o zonă mai largă.

Parcul are aproximativ 100 de kilometri de trasee marcate, de la plimbări prin pădurile de lângă Žabljak până la ascensiuni care ocupă o zi întreagă. Marcajele pot fi mai greu de observat pe stâncă sau în zonele acoperite de zăpadă, iar semnalul telefonului nu este constant în văi și canioane. Pentru traseele lungi sunt necesare hartă, apă, haine pentru ploaie și un strat călduros, deoarece temperatura scade repede după apariția norilor.

La intrările administrate se plătește taxa parcului, iar parcarea, campingul sau anumite servicii au tarife separate. Centrul pentru vizitatori se află lângă Lacul Negru, unde pot fi obținute informații despre trasee și condițiile locale. Iarna, zăpada închide unele drumuri și face traseele montane inaccesibile fără echipament special, în timp ce vara cele mai aglomerate zone sunt Lacul Negru, Savin Kuk și punctele aflate aproape de Žabljak.

Sursa informatiei prezentate