Parcul Național Llogara, Albania

Parcul Național Llogara - prezentare si imagini

Parcul Național Llogara se află în sud-vestul Albaniei, pe teritoriul județului Vlorë. Perimetrul protejat se întinde pe versanții Munților Ceraunieni, formând o graniță naturală între Marea Adriatică și Marea Ionică. Drumul național SH8 traversează această zonă muntoasă. Șoseaua urcă în serpentine strânse prin mijlocul pădurii și atinge punctul maxim în Trecătoarea Llogara, la o altitudine de exact 1.027 de metri. Din acest punct, vizitatorii au o perspectivă vizuală directă și completă asupra Rivierei Albaneze și a apelor marine. Altitudinea ridicată creează un microclimat montan distinct. Pe timpul verii, temperaturile din parc rămân cu aproximativ zece grade mai scăzute comparativ cu orașele de pe coastă. Acest aer răcoros atrage mulți turiști care doresc să scape de căldura toridă a sezonului estival.

Flora locală este formată majoritar din păduri dese de conifere. Speciile principale pe care le întâlnești aici sunt pinul negru, bradul bulgăresc și frasinul. Condițiile meteorologice extreme din timpul iernii și curenții puternici de aer care urcă dinspre mare au modificat fizic forma arborilor. Pinul Drapel este cel mai cunoscut arbore din regiune. Vântul constant a curbat ramurile acestui copac într-o singură direcție, dându-i aspectul clar al unui steag aflat în bătaia vântului. Acest pin este un monument natural protejat de stat. Pădurile reprezintă un habitat sigur pentru mai multe specii de animale sălbatice. Pădurarii și biologii raportează prezența căprioarelor, a pisicilor sălbatice, a vulpilor și a lupilor. Pe cerul de deasupra crestelor stâncoase zboară frecvent acvile de munte, care folosesc curenții termici calzi pentru a plana.

Trecătoarea montană are o relevanță istorică bine documentată. În anul 48 î.Hr., în plin război civil, Iulius Cezar a traversat acești munți alături de legiunile sale. El a ales un traseu greu și puțin cunoscut pentru a lansa un atac surpriză asupra trupelor conduse de Pompei. Acest drum militar vechi poartă astăzi numele de Trecătoarea lui Cezar. Oamenii pot merge pe jos pe această rută antică. Poteca coboară direct din zona împădurită spre Marea Ionică. Parcul este foarte activ din punct de vedere sportiv. Zona este recunoscută la nivel internațional pentru zborurile cu parapanta. Piloții decolează direct din Trecătoarea Llogara și aterizează pe plaja Palasë, profitând de curenții de aer favorabili.

Rețeaua de trasee montane atrage pasionații de drumeții pe tot parcursul anului. Traseele sunt marcate pe copaci și pietre, ghidând pașii spre vârfuri cu altitudini de peste 2.000 de metri. Vârful Çika este cel mai înalt din acest masiv, având 2.044 de metri. Parcurgerea acestor cărări necesită o pregătire fizică bună și un echipament montan adecvat. Terenul stâncos face ca purtarea bocancilor cu talpă rigidă să fie absolut obligatorie pentru a preveni accidentările. Infrastructura turistică din interiorul parcului se bazează pe unități de cazare tip cabană, construite din lemn și piatră. Aceste structuri sunt aliniate de-a lungul drumului principal. Restaurantele din zonă au o tradiție îndelungată în prepararea cărnii. Bucătarii folosesc cuptoare cu lemne pentru a frige carne de miel, pe care o servesc alături de iaurt proaspăt și brânză obținută la stânele din apropiere.

Sursa informatiei prezentate