Podul Đurđevića Tara, Muntenegru

Podul Đurđevića Tara - prezentare si imagini

Podul Đurđevića Tara se află în nordul Muntenegrului, între satele Budečevica și Trešnjica, pe șoseaua care leagă Žabljak de Mojkovac și Pljevlja. Construcția traversează unul dintre sectoarele adânci ale canionului Tara, într-o zonă cu versanți calcaroși, păduri și terenuri agricole răspândite pe platourile de deasupra râului. Drumul continuă să fie folosit pentru circulația obișnuită, iar mașinile, autobuzele și camioanele trec peste pod pe tot parcursul zilei.

Lucrările au început în 1937 și s-au încheiat în 1940, când teritoriul făcea parte din Regatul Iugoslaviei. Proiectul a fost realizat de inginerul Mijat Trojanović, iar conducerea lucrărilor este legată de Isaac Russo și de compania Andonović din Belgrad. Ridicarea unei asemenea structuri într-o vale adâncă, fără utilajele și metodele disponibile astăzi, a cerut schele din lemn, platforme montate pe versanți și transportarea unor cantități mari de beton și oțel pe drumuri montane dificile. La deschidere, era cel mai mare pod rutier cu arcade din beton din Europa.

Podul are aproximativ 365 de metri lungime și este alcătuit din cinci arcade. Cea mai mare dintre ele are o deschidere de 116 metri, iar celelalte susțin sectoarele care urcă spre cele două maluri. Înălțimea dintre carosabil și râul Tara este indicată, în funcție de punctul de măsurare, la aproximativ 170–172 de metri. Arcadele, stâlpii și tablierul au fost realizate din beton armat, iar forma lor urmărește diferențele mari de nivel dintre cele două margini ale canionului.

Istoria podului este strâns legată de luptele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După ocuparea Muntenegrului de către Italia, traversarea peste Tara a devenit importantă pentru deplasarea trupelor și a echipamentelor. În 1942, un grup de partizani a distrus arcada sud-vestică, aflată la unul dintre capetele podului, deoarece ruperea acelui sector putea bloca șoseaua fără să provoace prăbușirea întregii construcții.

La operațiune a participat Lazar Jauković, inginer care lucrase la ridicarea podului și cunoștea structura acestuia. Trupele italiene l-au capturat ulterior și l-au executat lângă construcția pe care ajutase să o protejeze de o distrugere completă. Un monument dedicat lui se află în apropiere. Episodul a fost folosit mai târziu ca sursă de inspirație pentru filmul iugoslav „Most”, lansat în 1969, deși producția cinematografică schimbă mai multe detalii ale evenimentelor reale.

Arcada distrusă a fost refăcută în 1946, iar podul și-a reluat rolul rutier. Construcția a apărut și în filmul britanic „Force 10 from Navarone”, lansat în 1978. În prezent, carosabilul are câte o bandă pentru fiecare sens, iar de-a lungul marginii există un pasaj pietonal îngust, separat de vale prin parapetul din beton. Traversarea pe jos durează doar câteva minute, însă pietonii trebuie să fie atenți la trafic, mai ales când se întâlnesc cu grupuri sau când autobuzele ocupă o mare parte din lățimea drumului.

Privit de pe pod, râul apare mult mai jos, între păduri și pereți stâncoși. Forma completă a construcției se vede însă mai bine din punctele laterale aflate lângă șosea, deoarece de pe carosabil nu pot fi observate toate cele cinci arcade în același timp. Unele zone de fotografiere sunt aproape de marginea drumului și nu au balustrade continue, iar terenul poate deveni alunecos după ploaie.

În jurul celor două capete funcționează restaurante, cafenele, standuri cu suveniruri și firme care organizează rafting. Mai multe instalații de tiroliană traversează canionul pe trasee cu lungimi și viteze diferite, iar punctele de plecare sunt amplasate lângă parcări. Aceste servicii funcționează în principal din primăvară până în toamnă și pot fi închise în zilele cu vânt puternic, ploaie sau furtună.

Podul se află la aproximativ 25 de minute de mers cu mașina din Žabljak, în condiții normale de trafic. Parcările sunt situate pe ambele laturi, dar spațiul devine insuficient în zilele aglomerate de vară, când sosesc autocare și grupuri pentru rafting sau tiroliană. Oprirea direct pe carosabil nu este permisă, iar traversarea trebuie făcută cu atenție, mai ales însoțind copii.

Sursa informatiei prezentate