Templele Skorba, Malta

Templele Skorba - prezentare si imagini

Templele Skorba se află la marginea localității Żebbiegħ, în apropiere de Mġarr, într-o zonă rurală din nord-vestul Maltei. Situl este mai mic și mai puțin bine păstrat decât Ħaġar Qim, Mnajdra sau Tarxien, însă are o importanță mare pentru arheologie, deoarece păstrează urme ale unei așezări neolitice mai vechi și ale două construcții megalitice ridicate ulterior. Poziția deschisă, între terenuri agricole, ajută și la înțelegerea mediului în care au trăit comunitățile preistorice.

Cele mai vechi urme de locuire sunt anterioare templelor. Arheologii au identificat ziduri, podele, gropi și resturile unor colibe ovale construite din piatră și cărămizi de lut, dispuse în apropierea unei suprafețe pavate care putea avea rolul unei curți. În interior au fost găsite fragmente de ceramică, oase de animale și bucăți din figurine feminine stilizate, obiecte care oferă informații despre viața de zi cu zi și despre unele practici ale comunității.

Descoperirile făcute aici au dus la definirea fazelor ceramice Grey Skorba și Red Skorba. Prima este recunoscută prin vase cu suprafață cenușie, bine lustruită și aproape lipsită de decor, iar cea de-a doua prin folosirea unui strat roșu aplicat pe exteriorul vaselor. Aceste două faze, datate în linii generale în mileniul al V-lea î.Hr., au devenit repere importante pentru ordonarea cronologică a preistoriei malteze.

Primul dintre cele două temple megalitice a fost construit în timpul fazei Ġgantija, aproximativ în mileniul al IV-lea î.Hr. Avea un plan cu trei abside, adică trei încăperi semicirculare așezate în jurul unui traseu central, însă fațada și o mare parte din ziduri au dispărut. Se mai văd blocuri verticale, porțiuni din pasajul de intrare, podele din piatră și suprafețe de torba, un material compact obținut din calcar mărunțit.

La est a fost adăugată ulterior o a doua construcție, legată de faza Tarxien. Aceasta avea patru abside și o nișă centrală, dar se păstrează într-o stare fragmentară. Modificările făcute de-a lungul timpului arată că situl nu a fost construit într-o singură etapă, ci a fost adaptat de comunități care au folosit același loc timp de multe generații.

Skorba a fost cercetat sistematic de arheologul britanic David H. Trump la începutul anilor 1960. Săpăturile au început cu ceea ce părea a fi un templu de dimensiuni reduse, dar au scos treptat la lumină o a doua clădire și urmele satului mai vechi. Cercetarea a fost făcută într-o perioadă în care arheologii foloseau metode mai exacte de înregistrare a straturilor și obiectelor, ceea ce a permis compararea etapelor de locuire într-o ordine mai sigură.

Importanța sitului vine, prin urmare, mai ales din informațiile găsite în sol și mai puțin din aspectul actual al ruinelor. La Skorba pot fi urmărite mai multe etape, de la primele comunități agricole ale Maltei până la dezvoltarea arhitecturii megalitice. Această succesiune a ajutat cercetătorii să înțeleagă mai bine cine au fost oamenii care au construit templele și cum s-au schimbat așezările lor înaintea apariției marilor sanctuare.

Situl a fost inclus în 1992 în proprietatea UNESCO „Templele Megalitice din Malta”, alături de Ta’ Ħaġrat, Ħaġar Qim, Mnajdra, Tarxien și Ġgantija. UNESCO consideră că Skorba și Ta’ Ħaġrat arată modul în care tradiția construirii templelor s-a dezvoltat și s-a păstrat în insulele malteze. Ruinele se află în aer liber și nu au amploarea celorlalte complexe, dar tocmai forma lor puțin reconstruită păstrează mai clar caracterul unui sit arheologic.

Vizita poate fi combinată cu Ta’ Ħaġrat, aflat la mică distanță în Mġarr, iar Heritage Malta oferă un bilet comun pentru cele două obiective. Programul de acces poate fi mai restrâns decât la marile situri arheologice ale Maltei, astfel că este utilă verificarea orelor înainte de plecare. Traseul este scurt, iar terenul include suprafețe neregulate și puține zone umbrite.

Sursa informatiei prezentate