Statiuni si orase in regiunea Regiunea Moldova

Statiunea Slănic Moldova este situată pe versantul estic al Carpaților Orientali (în masivul Nemira) la înălțimea de 530 m pe valea pârâului Slănic. Orașul se desfășoară într-o depresiune acoperită de păduri de foioase și conifere.

Statiunile si orasele din Regiunea Moldova unde puteti gasi pachete turistice in portalul Direct Booking.

Regiunea MoldovaObiective turistice in regiunea Regiunea Moldova Oferte Regiunea Moldova

Slanic Moldova

Slanic Moldova

Statiunea Slănic Moldova este situată pe versantul estic al Carpaților Orientali (în masivul Nemira) la înălțimea de 530 m pe valea pârâului Slănic. Orașul se desfășoară într-o depresiune acoperită de păduri de foioase și conifere. Slănic-Moldova, (Județul Bacău) este așezat pe râul Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira (Carpații Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacău (reședința Județului Bacău). Stațiune cu sezon permanent, cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf și particule ce pot provoca alergii, și bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi.


Iasi

Iasi

Municipiul Iași (istoric Iassi, Іашіі, Iașii) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. Iași este centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituții academice din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun.


Durau

Durau

Situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău (de care aparţine din punct de vedere administrativ), la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau (în partea de NV)- renumit pentru legendele sale şi tradiţiile magice - staţiunea se află într-o regiune montană frecventată încă din secolul al XVIII-lea. Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura.


Piatra Neamt

Piatra Neamt

Municipiul Piatra Neamț – reședința județului Neamț – este așezat pe valea râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuiejdi. Piatra Neamț este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest. Orașul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase și plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari și zăpadă din abundență.


Galati

Galati

Galațiul este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați, județ situat în apropiere de colțul celor trei frontiere în Moldova, România. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin.


Bacau

Bacau

Bacău este reședința și cel mai mare oraș din județul Bacău, România. Este traversat de râul Bistrița, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energie electrică locală. Suprafața municipiului este de 60km², iar populația este de aproximativ 175.500 de locuitori. Orașul este străbătut de drumurile europene E85 și E57, artere de circulație europene și naționale ce fac legătura cu București, cu nordul țării, precum și cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin rețeaua CFR.


Botosani

Botosani

Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al județului Botoșani, Moldova, România. Este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafața de 4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică.


Targu Neamt

Targu Neamt

Târgu Neamț este al treilea oraș ca mărime din județul Neamț, Moldova, România. Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și de asemenea, prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de 18.695 de locuitori (2011).


Roman

Roman

Roma este un municipiu din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea centrală a podișului Moldovei, în județul Neamț, la confluența râurilor Siret și Moldova.


Ceahlau

Ceahlau

Muntele Ceahlău era considerat, de către daci, ca fiind sălaş al zeului Zamolxis. Numele străbun pentru Masivul Ceahlău este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din limba greaca si care, în traducere, ar însemna "casa stâlpului". Astăzi, Masivul Ceahlău este considerat drept al doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe, după Muntele Athos. Poate şi din aceste motive numele său este des întâlnit în literatura română, printre cele mai remarcabile pagini ce i-au fost dedicate fiind cele scrise de Calistrat Hogaş, Alexandru Vlahuţă şi Mihail Sadoveanu.


Focsani

Focsani

Denumită în multe scrieri "Orașul de pe Milcov", râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, localitatea a intrat în conștiinta oamenilor drept "orașul Unirii".


Nordul Moldovei

Nordul Moldovei

Nordul Moldovei si Bucovina oferă priveliști de o rară frumusețe, zona fiind presărată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pentru picturile exteriore şi interioare, comori ce sunt incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, un tărâm al mănăstirilor, plin de istorie, cultură şi voie bună.





Adjud

Adjud

Adjud este un municipiu din județul Vrancea, Moldova, România. Are o populație de 17.585 locuitori (2002). Aflat la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret și Trotuș, orașul Adjud a fost inițial un târg. Terenul pe care se află orașul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.


Onesti

Onesti

Onești este un municipiu de rangul 2 din județul Bacău, Moldova, România.


Vaslui

Vaslui

Vaslui este un municipiu situat în estul României, reședința județului Vaslui din Regiunea istorică Moldova aproape de frontiera cu Republica Moldova. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, județul Vaslui a devenit granița de est a Uniunii. Punctul de trecere a frontierei Albița ajungând cel mai mare din Europa de Est. Din teritoriul administrativ al municipiului intră în componență: Vaslui, Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viișoara. Este atestat documentar în anul 1375.


Tecuci

Tecuci

Este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului Bârlad afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel, afluent al Bârladului. Este un oraș mijlociu, cu un comerț în continuă dezvoltare. Așezată la o răspântie de drumuri vechi comerciale, localitatea s-a dezvoltat în vatra unei așezări geto-dacice și apoi daco-romane. Atestat încă din 1435, târgul Tecuci era un important centru de tranzit și de schimb pentru negustorii din țările de la nordul și de la vestul Moldovei, ca și pentru cei din regiunile limitrofe.