Valea Ihlara - prezentare si imagini
Valea Ihlara este un canion din provincia Aksaray, în partea de sud-vest a Cappadociei, cu o lungime de aproximativ 14 kilometri între Ihlara și zona Selime. Pereții ajung în anumite sectoare la 100–120 de metri înălțime, iar prin partea de jos trece râul Melendiz. Canionul s-a format în depozite de tuf și alte materiale vulcanice provenite din erupțiile vechi ale regiunii, inclusiv cele asociate masivului Hasan Dağı. Apa a erodat treptat roca mai moale și a adâncit valea până la forma actuală.
Numele vechi al zonei era Peristremma. Oamenii au folosit pereții de tuf pentru a săpa locuințe și spații religioase, iar urmele cele mai numeroase aparțin comunităților creștine. Din primele secole ale perioadei bizantine și până în Evul Mediu au fost amenajate aici biserici, capele, chilii și încăperi pentru diferite activități. Pereții înalți ai canionului ofereau numeroase suprafețe potrivite pentru excavare, iar accesul către unele dintre încăperi se făcea prin trepte tăiate direct în rocă.
Ağaçaltı Kilise se numără printre bisericile cunoscute din apropierea intrării principale în vale. În interior se păstrează picturi cu personaje și episoade creștine, iar planul clădirii a fost realizat prin îndepărtarea tufului, nu prin ridicarea unor ziduri obișnuite. Yılanlı Kilise, sau Biserica Șarpelui, are fresce cu scene religioase și reprezentări legate de pedeapsă și Judecata de Apoi. La Kokar Kilise și Pürenliseki apar alte cicluri de pictură, iar mai departe, în zona Belisırma, se găsesc biserici realizate și decorate în perioade diferite. Stilul frescelor nu este același în toată valea.
La nivelul râului, aspectul locului se schimbă destul de mult față de platoul aflat deasupra. În jurul apei cresc sălcii, plopi și alți arbori, iar umiditatea este mai ridicată. Pereții de stâncă limitează expunerea directă la soare în anumite sectoare, astfel încât fundul văii are un microclimat diferit de terenurile mai uscate din jur. Traseul urmează în mare parte cursul Melendizului, iar pe parcurs apar poduri, porțiuni de vegetație deasă și intrări către încăperile săpate în stâncă.
Cei care ajung în Ihlara pot vedea într-o singură zonă atât secțiunea geologică a canionului, cât și biserici care păstrează pictură veche de câteva secole. Unele intrări sunt la numai câțiva metri de traseu, iar în interior se disting nișe, abside, bolți și suprafețe pictate. Diferența dintre platoul aproape lipsit de copaci și vegetația de lângă Melendiz este ușor de observat chiar de la coborârea în canion. Valea nu seamănă din acest punct de vedere cu zone precum Paşabağ sau Devrent, unde formațiunile izolate de tuf reprezintă elementul principal.
Spre partea nordică apar Belisırma și apoi Selime, unde există alte construcții săpate în rocă, inclusiv marele complex monastic de la Selime. De-a lungul celor aproximativ 14 kilometri au fost identificate numeroase biserici și spații de locuire, însă numai o parte pot fi vizitate sau păstrează decorul interior în stare ușor de recunoscut. Tocmai aceste urme concrete – trepte, camere, biserici și fresce – arată că Ihlara nu a fost doar un canion folosit ocazional, ci și un loc în care au existat comunități timp de secole.
Sursa informatiei prezentate 
Sursa informatiilor din aceasta pagina
Daca sunteti de parere ca fotografiile sau textele publicate pe aceasta pagina incalca legea dreptului de autor va rugam sa ne sesizati acest lucru prin formularul de contact disponibil in Pagina de Contact, mentionand pagina si continutul care contravin legii. Direct Booking utilizeaza materiale promotionale puse la dispozitie de terti si nu poate controla sau verifica originea acestora. Direct Booking va retrage imediat din site-urile sale orice material ilegal si va informa partea vatamata despre acest lucru.
