Bastionul Croitorilor - prezentare si imagini

Bastionul Croitorilor este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).

Bastionul reprezintă colțul de Sud-Est al cetății medievale ridicate începând cu secolul XV (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală. Este construit din piatră fălțuită zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.

A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion al cetății vechi care s-a păstrat integral.

După bătălia de la Mirăslău, Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, torturați și executați în cetatea Clujului de către nobilii transilvăneni. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

Bastionul a fost restaurat în anul 1924 și transformat în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice, o altă restaurare având loc în 1959. În ultimele decenii bastionul a fost lăsat în paragină deși au existat intenții declarate din partea reprezentanților municipalității de a folosi potențialul turistic al acestuia. Cu toate acestea, în 2007-2009 a fost restaurat si refuncționalizat, iar în prezent el găzduiește Centrul de cultură urbană, care cuprinde o cafenea literară la subsol, o sală de conferințe și spații expoziționale.

Sursa informatiei prezentate