Biserica Piaristilor, Transilvania

Biserica Piaristilor - prezentare si imagini

Biserica Piariștilor, cunoscută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, respectiv ca Biserica Universității, situată pe strada Universității nr. 5, cu hramul Sfânta Treime, este prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă, totodată primul edificiu ecleziastic în stil baroc din provincie. Reprezintă unul dintre cele mai importante simboluri clujene, prototip pentru numeroase alte biserici din Transilvania.

Lăcașul de cult prezintă un contrast puternic între o arhitectură monumentală și sobră în exterior, și un interior foarte bine ornamentat, aproape exuberant, o bijuterie a stilului baroc.

Biserica are două turnuri cu ceas, cu o înălţime de 45 de metri fiecare. Deasupra intrării se află dispuse trei ferestre înguste, verticale, menite a ajuta la iluminarea internă a edificiului. Uşa de la intrare este ornamentată excepţional (vezi foto), deasupra ei fiind amplasat un basorelief care reprezintă Sfânta Treime cu inscripţia „HONORI SANCTISSIMAE TRINITAS” (lat. - „ÎN ONOAREA SFINTEI TREIMI”). Biserica are incă două intrări, dispuse la stânga, respectiv la dreapta intrării principale. Acestea au deasupra doi sfinţi - Sf. Ignaţiu din Loyola şi Sf. Francisc din Xaver, opere ale sculptorului bavarez Johannes König. Lângă aceste intrări laterale se aflau alte două statui: Sf. Ioan din Nepomuk şi Sf. Alois din Gonzaga, de asemenea opere ale lui Johannes König.

În fața bisericii s-a aflat până în anul 1959 statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), monument mutat de autoritățile comuniste în dosul Bisericii Sf. Petru din Cluj.

Echilibrul dintre elansarea verticală și elementele orizontale conferă fațadei bisericii iezuite din Cluj un aspect sobru, solemn, pe care accentele monumentale introduse de golurile intrărilor, ferestrelor și nișelor nu fac decât să-l sublinieze.
Interiorul bisericii este în contrast cu simplitatea exteriorului, fiind decorat extrem de bogat. Clădirea are o singură navă, cu o lungime de 45 de metri și lățime de 24 de metri. La stânga și dreapta navei sunt trei capele, fiecare cu altar și decorate cu mai multe tablouri. Pe pereții bisericii se află tradiționalele plăcuțe devoționale ale bisericilor romano-catolice, scrise în principalele limbi folosite în Ardeal: română, maghiară, germană și latină.

Altarul principal din cor este grandios si este înălțat în onoarea Sfântei Treimi.. În partea superioară se află inscripția latină „Magno Deo uni act trino laus virtus gloria”, încadrată între doi îngeri. În altar se află o icoana pictată pe lemn și învelită în metal a Sfintei Fecioare Maria, care în 1699 ar fi plâns timp de 2 săptămâni, fapt confirmat de mărturiile mai multor persoane. Se presupune că icoana ar fi cea originală de la Mănăstirea Nicula. Sub ea se află statuile a doi sfinți ai Ordinului Iezuit: Sf. Francisc și Sf. Ignațiu, statui aduse în 1726 din Viena.

Amvonul, operă a lui Anton Schuchbauer, este decorat la exterior cu sculpturile în relief ale celor patru evangheliști, iar în spațiul dintre amvon și coroana acestuia se află un basorelief cu cei mai importanți sfinți ai iezuiților. Pe coroana amvonului este o reprezentare a Sf. Mihail.

Sursa informatiei prezentate