Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" - Satu Mare - prezentare si imagini

Monumentala clădire a catedralei române a fost construită între anii 1932-1937, fiind aşezată pe locul vechii biserici româneşti din Satu Mare, construită între anii 1799-1803.

Biserica sfintii arhangheli Mihail si Gavril Stilul edificiului este inspirat de arhitectura românească tradiţională, cu o cupolă de pandantive, cu un pronaos flancat de două turnuri laterale cu logii, cu portalul de intrare monumental, trasat de o arhivoltă cu profiluri bogat ornamentate cu brîu în torsadă şi vrejuri de acant. Planurile construcţiei au fost elaborate de arhitecţii Victor Smigelschi şi G.P.Liteanu.
În interior se află o navă centrală cu două nave laterale cu logii deasupra şi având câte patru deschideri delimitate de coloane duble. Deasupra pronaosului se află un balcon. Capitelurile tuturor coloanelor sunt realizate în maniera brîncovenească. Zugrăvirea şi pictarea interioruluiau fost realizate de Schnell şi fraţii Profeta. În subsolul catedralei se află o colecţie de cărţi vechi, icoane şi obiecte de artă.

Personalităţile care s-au perindat de-a lungul vremii în această biserică au fost cărturari patrioţi şi reprezentanţi de frunte ai mişcării naţionale a românilor sătmăreni: Petru Bran, Ioane Marcu, Constantin Lucaciu, dr. Vasile Lucaciu.

Colecţia de artă şi carte veche a bisericii a fost realizata în anii '80, aceasta colecţie reprezintă bunurile de valoare cultural-istorică aflate în deţinerea unităţilor de cult ortodoxe de pe teritoriul judeţului Satu Mare.

Colecţia este compusă din lucrări de arta şi din carţi vechi româneşti şi este adăpostită în subsolul catedralei, într-un spaţiu special amenajat. Aici se află peste 40 de icoane pe sticlă şi lemn, dintre care amintim cele şapte icoane de la biserica de lemn din Corund, datând din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea şi patru icoane împărăteşti de la biserica din Oar, datând din aceeaşi perioada.
Valorile bibliofile din aceasta colecţie se ridică la 500 cărţi româneşti, remarcabile fiind Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1693), Chiriacodromul de la Bălgrad (1699), tipăriturile lui Antim Ivireanul etc.

Sursa informatiei prezentate