Casa muzeu Giovanni Verga - prezentare si imagini

Casa, construită conform planului unui palat din secolul XIX, este locuinţa în care Verga şi-a petrecut copilăria şi a locuit perioade lungi de timp înconjurat de rude şi prieteni.

Giovanni Verga Patriarch a fost moştenitorul scriitorului; după moartea acestuia şi a soţiei casa a fost restaurată şi deschisă publicului.
Interiorul este mobilat şi păstrează cărţile ce au aparţinut lui Giovanni Verga. Printre cele 2.600 de volume se află operele lui Giacosa, Oriani, Rod, Capuana, Of Giacomo, Deledda, Marinetti, Borgese, Villaroel, precum şi scriitori ruşi şi francezi ca: Turghenev, Dostoievski, Tolstoi, Gorki, Flaubert, Maupassant, Dumas, Zola.

După moartea scriitorului s-au găsit în casă obiecte care vorbeau de pasiunea sa pentru fotografie. Plăcile şi filmele (astăzi aflate în colecţie privată) sunt dovada unui interes documentar. Fotografiile membrilor familiei: mama, fraţi, surori, unchi, nepoţi dar şi ţărani care lucrau pentru familia Verga. Interesul pentru fotografie (în cea de a doua jumătate a secolul XIX cuprindea intelectuali ai burgheziei care aveau acest hobby) a unit pe Verga cu Capuana şi De Roberto.

Se poate vizita:

Salonul: o cameră spaţioasă. Mobilată cu vitrine care expun reproduceri ale manuscrisului vergaian. Pe perete se află o ramă din 1920 cu o diplomă şi picturi rustice de Alexander Abbot, cadou al asociaţiei Uniunii Cercului oferit scriitorului cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. Într-un colţ se află un bust a lui Verga, şi pe o măsuţă, într-o cutie de lemn, o mască de ceară reproduce faţa lui Giovan Catalan Verga Batiste, tatăl scriitorului.

Biblioteca: 6 biblioteci din lemn de nuc etalează volumele personale ale lui Verga. Legate în piele, ele emană o fascinaţie discreată şi eleganţa editării secolului XIX. Iniţialele aurite ale scriitorului „GV” apar pe cărţi. Pe faţa care acoperă masa mare din mijlocul camerei sunt împrăştiate obiecte ca: o tagliacarte, o tuşieră, reproducerea în teracotă a campaniei lui Rovereto. Pe pereţi, un portret al scriitorului de Antonio Abbot, perceptorul lui Verga.

Dormitorul: are un cămin mare şi portrete pe pereţi ale rudelor, precum şi două fotografii înrămate, operă a lui Michele Grita, ce reprezintă pe Verga şi nepotul său Mark. Patru camere folosite ca dormitoare.

Sufrageria: camera unde se lua prânzul. Pe un perete se află pictura lui Reina Calcedony, pictor şi poet contemporan cu Verga, prieten cu Of Bartolo şi Mario Rapisardi.

Giovanni Verga, nuvelist şi romancier, este unul din marii reprezentanşi ai realismului sau naturalismului italian. Primele sale romane s-au publicat într-un climat literar influenţat de producţia manzoniană şi scoţiană precum şi teorii ale naturalismului francez.
Verga şi Capuana sunt consideraţi fondatorii realismului (verismo). Personajele sale sunt pescari, ţărani, oameni mărunţi care se mişcă într-un adevăr puţin cunoscut spre mai mult, caracterizate de aspecte regionale şi o limbă care inaugurează noi trăsături sintactice precum şi folosirea expresiilor dialectale.

A fost tradus în multe limbi, s-au făcut filme şi piese de teatru ce încântă auditoriu cu personaje de neuitat.

Sursa informatiei prezentate