Castelul Ambras - prezentare si imagini

Castelul se ridică deasupra Innsbruck-ului fiind una din priveliştile importante a capitalei Tirolului. Semnificaţia lui istorică şi culturală este legată de personalitatea Arhiducelui Ferdinand II (1529-1595), un prinţ Renascentist care a promovat arta şi ştiinţele. El a fondat celebrele colecţii Ambras şi în Castelul de Jos a construit un muzeu după cele mai moderne criterii ale minţii lui.
Castelul Ambras este un edificiu cultural istoric situat la sud-est de Innsbruck în apropierea comunei Amras. Castelul a fost construit în stilul renaşterii în timpul domniei arhiducelui Ferdinand II von Tirol. În acest castel se găseşte un tablou al lui Vlad Ţepeş.
Prezentarea actuală încearcă să refacă Sala de Artă şi Curiozităţi ale Arhiducelui, armura sa şi alte armuri precum şi Colecţia de Antichităţi.
În vremea lui Ferdinand Castelul de Sus servea drept locuinţă; azi, 3 etaje adăpostesc Galeria de Portrete, cu imaginile Habsburgilor începând cu Albert III (1349-1395) până la Împăratul Francis I (1768-1835). Sunt mai mult de 200 de portrete expuse, unele fiind opere ale unor artişti cunoscuţi ca: Lucas Carnach, Sir Anthony More, Titian, Van Dyck şi Diego Velasquez.
La parterul Castelului de Sus se află Colecţia de Sculptură Medievală Târzie, în centrul atenţiei fiind Altarul Sf. George luat de Împăratul Maximilian I.

Conţine:

- Sala de Artă şi Curiozităţi
- Castelul de Sus
- Armuri

Orasul Innsbruck a constituit din cele mai vechi timpuri un punct de referinta pentru viata, arta si politica Tirolului. Intemeiat de romani, devenit apoi leagan al crestinismului bavarez, atestat documentar in 1187, a intrat in stapanirea Contilor de Andecht, pentru ca in cele din urma sa fie administrat de Habsburgi din 1363. Acestia au facut din oras o resedinta regala construind palate si biserici.

Maximilian I, devenit in 1493 rege al Germaniei si imparat din 1507, a unit toate posesiunile Habsburgilor, a facut din Tirol, „inima Imperiului” dupa cum singur declara si din Innsbruck un loc de placuta odihna fizica si spirituala, celebrandu-si aici, in 1494, casatoria cu Bianca Sforza. Aducand arhitecti vestiti, a construit „balconul de aur” si „Palatul Imperial”, gasind uriase satisfactii in aceasta munca de infrumusetare a orasului.

Domnia nepotului sau, Ferdinand al II-lea (1564-1595) a fost de asemenea o perioada de intensa activitate culturala. El si-a concentrat eforturile in renovarea si restaurarea Castelului Ambras si colectionarea unor obiecte de arta. Aflat in sudul orasului, dominand vechiul sat Ambras, castelul se inalta in mijlocul unui parc de dimensiuni impresionante. Initial o fortareata medievala apartinand Contilor de Andecht, fusese achizitionata de Ferdinand al II-lea.

Acesta se casatorise in secret cu Philippina Welser, o femeie de origine burgheza, careia nu i se pemitea sa apara la curte. De aceea intre 1564-1589 a fost refacut pentru ea Castelul Ambras, care i-a devenit casa si unic adapost regal, fiind in acelasi timp loc de pastrare a colectiilor augustului ei sot. Constructia are trei componente: Castelul de Sus, Sala Spaniola si Castelul de Jos.

Castelul de Sus, inaltat pe trei nivele, contine si citadela medievala. 19 semineuri, construite in stilul Renasterii, impodobesc interioarele, fiecare avand un alt model si o alta culoare. Peretii dinspre curtea interioara sunt decorati de sus si pana jos cu picturi in tonuri cenusii, basoreliefuri si statui amplasate in nise nu foarte adanci.

Lucrarea a fost executata de pictorul curtii Heinrich Teufel. Cladirea adaposteste o parte din faimoasa Colectie de Arta Ambras, „Camera Minunilor” (Wunderkammer) si o colectie de arta medievala tarzie. Asa-numita Sala Spaniola, construita intre 1570-1572 este una dintre cele mai minunate sali Renaisance, destinata spectacolelor. Are o lungime de 43 metri, o latime de 10 metri si o inaltime de 5 m iar peretii sunt decorati din plin cu imagini simbolice si cu portrete ale printeselor tiroleze, realizate de Antonis van Brackh.

Castelul de jos este un amestec de arta si kitch, de lucruri valoroase si altele, cel putin curioase. Cea mai pretioasa piesa de aici este Camera de Arme, una dintre preferatele colectionarului. Ferdinand al II-lea a fost unul dintre cei mai pasionati colectionari ai epocii. Doi secretari si o multime de agenti lucrau la imbogatirea colectiei sale, devenita faimoasa in intreaga lume. Contrar dorintelor sale insa, o mare parte din adevaratul muzeu pe care l-a creat a fost transferata la Viena si risipita in mai multe muzee.


Sursa informatiei prezentate