Catedrala Episcopala "Sfantul Nicolae" - Ramnicu Valcea - prezentare si imagini

Construcţia a fost începută în anul 1851 şi terminată în anul 1856 şi este opera arhitectonică a meşterilor ucenici ai Sfântului Calinic care au zidit bisericile de la Sfintele Mânăstiri Cernica, Pasărea şi Frăsinei. Asemănarea cu ele este foarte mare ca stil, diferenţa constând însă doar în proporţia ce a fost apreciată în raport cu locul şi nevoile de cult ale Episcopiei.

Biserica are forma clasică, trilobată, împărţită în: altar, naos, pronaos şi pridvor închis, având trei turle dintre care una centrală mare şi două frontale mai mici şi este construită din ziduri masive în formă de cruce, cu sânuri largi, altar mare, bolţi semicalotate, ferestre late, mari şi înalte. Este pardosită cu ciment mozaicat şi acoperită cu tablă.

Pictura, în ulei, în stilul Renaştenii, aparţine marelui artist al vremii, Gheorghe Tattarescu care era un admirator al Sfântului Calinic. În pronaos, pe peretele de sub cafas, în stânga, este pictat chipul ctitorului, Sfântul Calinic, iar în dreapta cel al domnitorului vremii, Barbu Ştirbei.

Catapeteasma este lucrată din lemn de tei masiv, sculptată cu deosebită măiestrie, folosindu-se pentru executarea bogaţiei florale ghirlande şi buchete din lemn aurit. Pictura a fost restaurată în anul 1968 de pictorul Treistorianu.

Demne de remarcat sunt şi vitraliile care au fost pictate în naos: „Naşterea Domnului” şi „Învierea”, iar în pronaos “Sfântul Grigore Bogoslovul” şi „Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului”.

Sursa informatiei prezentate