Cetatea Oradei - prezentare si imagini

Ca arhitectură Cetatea din Oradea cuprindea 12 corpuri și 5 bastioane, fiecare bastion purtând un nume diferit:
Bastionul Aurit, orientat spre dealul Pisica (Ciuperca), a fost construit în anul 1572, ajungând să fie puternic afectat de asediile turcești. În anul 1692 asediul austriac a avariat grav latura nordică a bastionului, fiind necesare reparații după ambele evenimente.
Bastionul Bethlen, orientat spre sud-vest, a fost finalizat în anul 1618. Decenii la rând bastionul Bethlen a fost întărit cu pământ și nuiele, fiind numit ”Bastionul de pământ”. Numele de Bethlen vine de la principele Gabriel Bethlen.
Bastionul Ciunt a fost început în timpul domniei pincipelui Ioan Sigismund și a rămas nefinalizat o bună bucată de vreme, de aici venind și numele bastionului. Singura dată exactă existentă despre acest bastion este anul renovării, și anume 1599.
Bastionul Crăișorul a fost finalizat în anul 1570, avându-l ca proiectant pe arhitectul italian Giulio Cesare Baldigara. Acoperit cu un parament de piatră fasonată, latura estică rămâne totuși nefinalizată, putându-se observa „umplutura” ce era compusă din: pietre de râu, bucăți de gresie, cărămizi și fragmente provenite din alte construcții medievale.
Bastionul Roșu a fost ridicat în mai multe etape, fiind construit pe parcursul a aproape două decenii – din 1580 până în 1598. În anul 1660, în timpul asediului turcesc, urechea estică a Bastionului Roșu a fost aruncată în aer. Reconstruirea bastionului a condus la întărirea zidului, ajungând cu aproape un metru mai gros decât în faza inițială.

Sursa informatiei prezentate