Fortul Saint Elmo, Valletta

Fortul Saint Elmo - prezentare si imagini

Fortul Saint Elmo ocupă extremitatea Peninsulei Sciberras, fâșia de uscat pe care a fost construit mai târziu orașul Valletta. Poziția nu a fost aleasă întâmplător. Din acest punct se putea controla accesul spre Grand Harbour, principalul port al Maltei, dar și spre Marsamxett Harbour, aflat pe cealaltă latură a peninsulei. Cu mult înainte de apariția fortului actual, în zonă exista un post de observație, însă Cavalerii Ordinului Sfântului Ioan au înțeles că aveau nevoie de o apărare mai serioasă.

Fortificația ridicată în 1552 avea o formă apropiată de cea a unei stele și a fost construită într-un timp foarte scurt, potrivit surselor malteze, în aproximativ patru luni. Numele provine de la Sfântul Elmo, considerat protectorul marinarilor. Fortul era destul de mic și avea unele puncte slabe, mai ales pentru că terenul din apropiere se ridica deasupra zidurilor. Cu toate acestea, amplasarea lui îi permitea să țină sub foc navele care încercau să intre în cele două porturi.

Importanța sa a devenit evidentă în timpul Marelui Asediu din 1565. Armata otomană a atacat Malta cu scopul de a îndepărta Ordinul Sfântului Ioan de pe insulă, iar Saint Elmo a fost una dintre primele ținte. Garnizoana era formată din cavaleri și soldați, sprijiniți de oameni trimiși periodic din fortificațiile aflate de cealaltă parte a portului. Bombardamentele au distrus treptat zidurile, iar luptele au continuat mai mult decât se așteptau atacatorii.

Fortul a căzut la 23 iunie 1565, după aproape o lună de rezistență. Majoritatea apărătorilor au murit, iar clădirea a rămas aproape distrusă. Deși otomanii au obținut controlul asupra poziției, au pierdut timp și un număr mare de oameni. Rezistența de la Saint Elmo nu a decis singură rezultatul asediului, dar a încetinit atacul și a permis cavalerilor să pregătească mai bine apărarea celorlalte fortificații.

După victoria Ordinului, zona a fost refăcută odată cu dezvoltarea orașului Valletta. Fortul a fost reconstruit, mărit și legat de noile ziduri ale capitalei. Lucrările nu s-au încheiat într-o singură etapă. În secolele următoare au fost adăugate incinte, bastioane, cazărmi, depozite și poziții pentru artilerie. Din acest motiv, Saint Elmo nu păstrează doar arhitectura militară a secolului al XVI-lea, ci și intervenții făcute mai târziu de cavaleri și de administrația britanică.

Britanicii au folosit fortul după ce Malta a intrat sub controlul lor la începutul secolului al XIX-lea. Artileria a fost adaptată la armele moderne, iar spațiile interioare au primit funcții noi. Saint Elmo a rămas activ și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Malta a fost bombardată intens din cauza poziției sale între Europa și Africa de Nord.

În interiorul fortului funcționează astăzi Muzeul Național al Războiului. Expoziția nu se limitează la Marele Asediu, ci urmărește istoria militară a insulelor malteze pe o perioadă mult mai lungă. Sunt prezentate arme, uniforme, documente, vehicule și obiecte legate de Ordinul Sfântului Ioan, perioada britanică și cele două războaie mondiale. Printre piesele cunoscute se află avionul Gloster Sea Gladiator numit „Faith”, automobilul folosit de președintele american Franklin D. Roosevelt în Malta și George Cross, distincția acordată populației insulei în 1942.

Vizita include mai multe clădiri și curți, așa că fortul nu se vede ca un muzeu obișnuit, organizat într-o singură sală. O parte din traseu trece prin vechile spații ale garnizoanei, apoi continuă pe lângă ziduri și poziții defensive. Din zonele deschise se văd intrarea în Grand Harbour, orașele fortificate de pe partea opusă și Marsamxett Harbour. Ansamblul a trecut printr-un amplu proces de restaurare, iar fortul și muzeul au fost redeschise publicului în forma actuală în 2015

Sursa informatiei prezentate