Lacul si barajul Vidra - Voineasa - prezentare si imagini

Lacul Vidra situat la cea mai mare altitudine din Romania, este cel mai mare lac din cadrul amenajarii hidroenergetice Lotru-Ciunget. Lac antropic fondat in 1972 are un volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km si este inconjurat de paduri de molid.

De la Vidra, pornind spre nord-vest pe soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Acesta este singura constructie hidrografica de acest gen formata din anrocamente si nu din beton. In vecinatatea sa, pe malul opus, debuseaza apele aduse printr-o galerie din reteaua de captari nord, sub forma unei cascade albe, inspumate, vizibila cand nivelul lacului este mai scazut. De aici se incepe coborarea in serpentine, catre partea din aval a barajului. In dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera "Chioara", de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj.

Localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri, iar cand au aflat ca Germania a fost infranta, au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au dinamitat-o; de atunci nimeni nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii abrupti ai versantilor au acoperit o mare parte din zona.

Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului Lotru.

Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 mc/ sec.

In lacul principal Vidra sunt captate si alte rauri prin sistemul de aductiuni si captari secundare, ce cuprinde 81 de captari grupate in trei ramuri distincte:
Ramura Nord (gravitationala si cu pompaj), Ramura Sud (gravitationala si cu pompaj), Ramura Vest (gravitationala)

Barajul Vidra are 121,50 m inaltime, cu nucleu central din argila, protejat cu filtre si zone de tranzitie din material aluvial. Etansarea este continuata in roca de baza printr-un voal de etansare de 57 m adancime. Roca de fundare este constituita din gneise oculare tip „Vidra” si paragneise pe versantul stang si in albie, alterate pana la adancimi de 40 – 50 m pe versantul drept. Cota coronamentului este la 1.293 mdM, ceea ce il situeaza pe locul 3 in tara, dupa Bolboci si Galbenu.

Sursa informatiei prezentate