Muzeul National de Arta din Cluj Napoca - prezentare si imagini

Muzeul Naţional de Artă Cluj posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi europeană: pictură, grafică şi artă decorativă (secolele XV-XX). Înfiinţat în anul 1951, muzeul a beneficiat încă de la constituirea sa, de unele fonduri mai vechi: o mică parte din colecţia de curiozităţi, orfevrărie, piese de mobilier şi artă plastică europeană, provenind de la Muzeul Ardelean şi mai ales colecţia cunoscută sub numele "Pinacoteca Virgil Cioflec".

De numele lui Virgil Cioflec (1876-1948), autor al unor monografii de referinţă dedicate pictorilor Ştefan Luchian (1924) şi Nicolae Grigorescu (1925), precum şi al unor scrieri despre arta pertinente publicate în presa vremii, se leagă un act de cultură de mare însemnătate pentru viaţa Clujului interbelic: donarea colecţiei sale de artă românească, Universităţii Clujene (1929-1930). Deschidrea către public a pinacotecii Virgil Cioflec (1933) însemna, de fapt, deschiderea la Cluj a primului muzeu de artă românească modernă, al cărui succesor a devenit Muzeul Naţional de Artă Cluj.

Alcătuită cu pasiunea şi competenţa cunoscătorului capabil să preţuiască valorile consacrate (Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea) şi să susţină cu clarviziune afirmarea talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Cornel Medrea), Colecţia Virgil Cioflec reprezintă şi astăzi nucleul valoric al patrimoniului Muzeului Naţional de Artă Cluj.

Muzeul este adăpostit într-un important edificiu baroc din secolul al XVIII-lea opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Spaţiul de la etajul palatului este destinat Galeriei Naţionale. În anul 1990, Galeria Naţională a fost închisă pentru reorganizare, impusă atât de starea avansată de degradare a edificiului cât şi de nevoia de a organiza expunerea permanentă în funcţie de noile cercetări şi de piesele ahiziţionate sau donate în ultimul timp. Printr-o restaurare atentă, spaţiul de expunere generos de la etajul palatului Banffy a redobândit o configuraţie foarte apropiată de acea originară, fiind în acelaşi timp perfect adecvat funcţiei de muzeu de artă. Au fost selectate 325 de piese de pictură şi sculptură cărora li s-au pregătit o ţinută de expunere (restaurare, conservare rame, socluri) adecvate valorii lor artistice deosebite.

Artiştii sunt reprezentaţi în galerie prin piese de referinţă din creaţia lor, urmărindu-se atât relevarea unor aspecte caracteristice ale multiculturalităţii proprii îndeosebi spaţiului transilvan, cât şi sugestia relaţiilor complexe între arta din România şi principalele tendinţe şi curente ale artei europene. Integrând în sinteza de artă naţională postbelică valori deplin consacrate, realizate în Transilvania şi îndeosebi la Cluj, Muzeul rămâne receptiv şi la creaţia de dată mai recentă.

Sursa informatiei prezentate