Dublin

Despre Dublin - prezentare, informatii, poze si recomandari

Irlandezii sunt de origine celtică, cu o minoritate descendenţi ai Anglo-Saxonilor. Irlanda a fost locuită din jurul anului 6.000 Î.Ch. de oameni aparţinând culturii Epocii de Piatră Mijlocii. După 4.000 de ani, triburi din sudul Europei au sosit stabilind o cultură Neolitică superioară. Cele mai reprezentative situri Neolitice în Irlanda sunt mormintele megalitice de la Newgrange şi Knowth din comitatul Meath. Ambele au fost construite în jurul anului 3.200 Î.Ch., fiind mai vechi decât Stonehenge din Anglia sau Piramidele de la Gizeh din Egipt. S-au găsit idoli păgâni aparţinând Epocii Fierului construiţi de Celţi în insula Boa, comitatul Fermanagh, sub forma misteriosului Janus. Invazia Celţilor s-a produs în Epoca Fierului.

Faimosul patron al Irlandei nu provine din Irlanda. Patrick a fost luat prizonier din ţara lui Britania de corsari irlandezi şi adus în Irlanda. A fost pus să lucreze ca păstor. După ce a scăpat şi s-a întors în Anglia, Patrick a avut o viziune, Dumnezeu i-a spus să se reîntoarcă în Irlanda ca misionar şi să convertească pe irlandezi la creştinism. Relicve a perioadei când Patrick a fost în Irlanda se găsesc pretutindeni în ţară: Croagh Patrick din comitatul Mayo, unde Patrick a fost închis, legat timp de 40 de zile în 44 A.D. Rămăşiţele Sfântului Patrick se presupune a fi îngropate sub Catedrala Downpatrick din comitatul Down.

Tradiţia păgână druidă a decăzut, s-a pierdut odată cu răspândirea noii credinţe. Învăţaţii irlandezi au excelat în studiul latinei, iar teologia creştină a înflorit în mănăstiri. Arta manuscriselor, lucrul în metal, sculptura au luat amploare şi au produs comori ca: Book of Kells, bijuterii ornamentate, cruci de piatră sculptate.

Vikingii au atacat Irlanda în 795 A.D. În 837 A.D., 60 de vase de război Viking Dragon au apărut la gura râului Liffey. 5 ani mai târziu, Dublinul a fost luat, dar localnicii irlandezi au reuşit să-i pună pe fugă. S-au întors 17 ani mai târziu sub Olaf the White şi s-au stabilit definitiv la Dyflinn, Dublinul de mai tîrziu. Palatul regelui s-a înălţat pe locul actualului Dublin Castle şi părţi din lucrările de apărare ale oraşului pot fi încă văzute la Undercroft în Castelul Dublin.
După 200 de ani de la invazia Vikingilor şi stabilirea lor, a urmat cucerirea Normandă în sec.12. Normanzii au fost asimilaţi de societatea irlandeză. La începutul sec.17 au sosit Protestanţii scoţieni şi englezi trimişi ca şi colonişti în nordul Irlandei şi în jurul Dublin-ului.

În 1800 Parlamentul irlandez a făcut un act (Act of Union) cu Marea Britanie, şi Irlanda a devenit oficial parte a Regatului Unit până în 1921. Libertatea religioasă a fost restabilită în 1829.

Cea de a doua jumătate a sec.19 a fost o perioadă tragică în istoria Irlandei. A fost lovită de foamete (Great Famine) cauzată de mana cartofului care a cuprins recoltele pe o perioadă de 4 ani (1845-49). Peste 1 milion din populaţie a murit de foame, alţii au căzut pradă bolilor. Peste 2 milioane au emigrat în S.U.A., Regatul Unit., Canada, Australia. Între 1848-1950, peste 6 milioane de irlandezi au părăsit ţara.

Prima aşezare pe teritoriul oraşului a fost Áth Cliath, o aşezare celtică. După aceea, în secolul IV, vikingii au fondat o altă aşezare (numele presupus fiind Dubh Linn). După invazia normandă a Irlandei, Dublin a devenit capitala Irlandei, şi după secolul XVII, oraşul s-a dezvoltat rapid. O multitudine de războaie în prima jumătate a secolului XIV au distrus oraşul, lăsând multe din edificiile sale istorice în ruine. Statul Liber Irlandez a reconstruit parte din oraş, dar Dublin-ul a rămas parţial distrus. După anii 1960, când Irlanda a devenit mai stabilă, oraşul a fost modernizat încet, dar reconstruirile majore şi dezvoltările infrastructurale au început numai în anii 1990, în timpul Tigrului Celtic, când Irlanda a trecut printr-o dezvoltare economică foarte rapidă. În ultimii ani, Dublin a devenit un oraş mult mai modern, dar a prezervat părţi din istoria sa. Infrastructura oraşului a ajuns la niveluri europene şi este în continuă dezvoltare.

Numele englezesc Dublin se zice că este derivat de la numele irlandez Dubh Linn, care înseamnă baltă neagră. Totuşi, mulţi istorici nu agreează acestă etimologie fiindcă numele contemporan irlandez a oraşului este Baile Átha Cliath, nu Dubh Linn.

Prima referinţă la oraş a fost în scrierile lui Ptolemeu în anul 140, unde se referea la oraş ca Eblana. Numele Eblana este destul de apropiat de Dublin ca să pună dubii asupra derivaţiei de la Dubh Linn.

Un cuvânt similar cu Dubh Linn se poate găsi în limba islandeză - "djúp lind", care înseamnă baltă adâncă.

Dublin este un centru cultural major în Irlanda. Cartierul Temple Bar este o zonă cunoscută mondial pentru viaţa sa de noapte şi este populară cu persoane din Regatul Unit şi alte părţi a Europei.

Este orasul in care s-au nascut sau in care au trait multi scriitori remarcabili, cunoscuti in toata lumea. Primul scriitor de renume din Dublin a fost Jonathan Swift (1667-1745). Cel mai mare dintre ei a fost James Joyce (1882-1941) care a revolutionat literatura prin romanul sau “Ulise” in 1922, care este plin de detalii despre Dublin-ul din anii 1920. Alti patru scriitori au primit premiul Nobel pentru literatura: William Butler Yeats (1865-1939) laureat Nobel in 1923, George Bernard Shaw (1856-1950)-1925, Samuel Beckett -1969 si Seamus Heaney -1995.

În Dublin se găsesc cele mai mari şi prestigioase muzee din Irlanda: Muzeul Irlandez de Artă Modernă, Galeria Naţională Irlandeză, Galeria Municipală Hugh Lane, Biblioteca Chester Beatty şi trei filiale a Muzeului Naţional a Irlandei.

Dublin | Irlandezii sunt de origine celtică, cu o minoritate descendenţi ai Anglo-Saxonilor. Irlanda a fost locuită din jurul anului 6.000 Î.Ch. de oameni aparţinând culturii Epocii de Piatră Mijlocii. După 4.000 de ani, triburi din sudul Europei au sosit stabilind o cultură Neolitică superioară

Sursa informatiei prezentate